Un decor de masă și de viață

Nu știu ce mi-a venit cu lămâile de pe masa de Crăciun din 2019. De fapt știu, că am pornit de la o situație și apoi m-am gândit să propun o încurajare pentru cineva din familie, iar încurajarea a devenit conceptul mesei de Crăciun și poate chiar mantra lui 2020. Când viață îți dă lămâi, fă o limonadă, o traducere simplă și clară a expresiei When life gies you lemons, make a lemonade și un îndemn optimist care sugerează recunoștință și mulțumire pentru lucrurile pe care le primim pe o de o parte și ceva optimism și curaj pentru situațiile pe care le întâmpinăm și pe care e nevoie să le acceptăm așa cum vin și dacă sunt neplăcute, să încercam să le transformăm în oportunități. Vezi altă vorba care zice: Every problem is an opportunity în disguise.

După ce mi-a venit ideea asta, am zis, stai, că iar vreau să fac o urare și pun oamenii la treabă: fă așa sau așa, gândește, ce, cum, fă, nu sta. Căci nu știu dacă vă dați seama, dar multe dintre urări sunt invitații la a face câte ceva, la a nu sta pană la urmă: să vezi filmul, să citești cartea, să fii fericit, să fii sănătos, să te bucuri, neapărat, să fii, să faci, să, să, să. Dar am revenit și m-am gândit, că deși pun și eu puțin oamenii la treabă, nu mă supăr dacă nu vor fi treburile făcute. Și nici ei. Vor înțelege mesajele, care oricum nu sunt gândite pentru fiecare persoană în parte, ele vor fi citite și primite oricum se vor așeza oamenii la masă, așa că, la mulți ani și apreciați toate lucrurile bune, ba chiar și triste, care vi se întâmplă. Poate după ce le apreciem, le înțelegem și sensul. Dacă e cazul de căutat sensul.

În 2018 am făcut altceva. Adică am decorat altfel masa. Și în 2017 altceva. Tot la părinți (deși acolo va fi mereu mai mult spațiu, următorul Crăciun îl facem în casa noastră). Imi place să pregătesc aceste mici surprize și decoruri. Nu toți apreciază sau înțeleg. Pe mine mă binedispune. De-asta poate m-am și apucat de White Rabbit. Ca să fiu, cat mai des, într-o bună dispoziție.