Când crezi că totul e o glumă, dar nu e

Canditatura la prezidențiale a Vioricăi Dăncilă nu e o glumă. Deși așa mi s-a părut azi la prima citire. Nu e deloc o glumă, nici pentru noi, dar nici pentru ei. Poate e o bucățică de scenariu dintr-un film de frații Coen. Dar pentru că nu e o glumă, nici măcar nu pot să fac haz de necaz cu vreo idee hipsterească sau câtuși de puțin nebunească. Dar de ce, de ce femeia asta, din nou și din nou?

Cei până într-o sută de kilometri de autostradă nu sunt o glumă. Nu e o glumă nici bucata de 40 și ceva de km dintre cele două localități cu multe diacritice (Coșevița și Șoimuș), nici aia de 10 sau 18 sau cât era, cu atât mai puțin bucata de 6 km, în regim de autostradă, pe undeva pe lângă Brașov. De ce totuși? De ce nu se poate? Nu e o glumă nici când ministrul dă vina pe ploaie, când de fapt el se face că plouă. Ha, ha, umor de limbaj.

Manelele de la Neversea și Electric Castle și unde s-au mai auzit într-un context în care mie, ție, nouă ni se pare nepotrivit nu sunt o glumă. Nu sunt o glumă, dar nu știu totuși de ce s-au auzit. De ce s-a gândit cineva că ar fi nevoie?

Ce spune decanul sau prodecanul Facultății de Teologie nu e o glumă. Nu e. Nici ce zice despre viol, nici despre masturbare, nici despre prezervativ. Nu e deloc o glumă.

Țara asta nu e o glumă, băi.

Vă spun eu o glumă, dacă vreți. Pe care tocmai am auzit-o, desigur, în serialul meu drag, Comedians in cars getting coffee, despre care am mai scris și despre care sper să mai scriu, o să văd cum e sezonul ăsta nou, că sunt de-abia la al doilea episod, iar primul, cu Eddie Murphy a fost așa și așa. Gluma e spusă, dar de fapt auzită de la altcineva, de Ricky Gervais: „Un supraviețuitor al Holocaustului moare de bătrânețe și ajunge în Rai. Acolo îl întâlnește pe Dumnezeu. Și îi spune lui Dumnezeu o glumă despre Holocaust. Și Dumnezeu zice: asta nu-i comic. Iar el răspunde: cred că trebuia să fii acolo pentru asta”. “E un roman într-o glumă. Are atâtea straturi” zic ei. „Pentru că Dumnezeu nu a fost acolo, iar dacă tu crezi că a fost, n-a făcut nimic.” Asta e o glumă. Și totuși nu e nici de râs. Doamne!

M-am gândit să ilustrez această fotografie cu o plăcuță pe care am fotografiat-o în muzeul CFR. Ca o glumă.

3 gânduri despre „Când crezi că totul e o glumă, dar nu e

  1. :) Dar plăcuța nu se referea la viteza locomotivei, ci la iuțeala firii mecanicului care o conducea. Nu-l forțați mai mult, vă rugăm!
    În ce o privește pe Veorica, eu cred (SPER !!!) că e totuși o glumă…

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s