E alb, e curat, dar s-a făcut și-un pic de noroi
Așa cum e viața, frumoasă, dar și cu un dram de puroi.
Aici e derdelușul cel mare, traseul e lung și pădurea e încă pădure
Nămeții înalți de zăpadă nu lasă pe nimeni s-o (mai) fure.
Copiii țipă de drag, deloc de supărare
Stau ore în frig, ei iubitorii de soare.
Cabana e, nu e, ceața o învăluie, zăpada o-nconjoară, cerul o susține
În fine.
Oare e viață dincolo de ceață?
Băiatul cu placa și domnul cu schiurile
Nu par să cunoască răspunsul
Ei sunt cu derdelușul.
Și au dreptate.
Când ești față în față cu muntele
Trebuie să știi unele lucruri, dar nu pe toate.
Am ajuns din nou la Muntele Roșu, pentru că aici e zăpada serioasă, pentru că poate ne-am dorit să fie la fel de bine ca altă dată când am mai fost, pentru că tuturor ne-a plăcut. Eu nu m-am dat de data asta cu sania, am plimbat în Manduca un copil mic, dar copiii mai mari, unul chiar cu înfățișare de adult, s-au dat pe derdeluș și apoi au urcat și iar s-au mai dat toți cei 3 km de la Cabană în jos. A fost frumos.
anașimaria 
Welcome
ApreciazăApreciază