Cum ne-am fotografiat împreună și în 2017

Fetele sunt la somn, profit să scriu puțin aici despre pozele noastre în familie (uneori îmi e greu să cred că am o familie compusă din patru membri, dintre care unul sunt eu), mai ales că tocmai ce mi le-a trimis Nico.

Cred că fotografiile sunt niște amintiri autentice. Sunt reale, sunt legale, oficiale, știi că în ziua aceasta s-a întâmplat asta pentru că, uite, există această fotografie dovadă. Dincolo de lucrurile și momentele și emoțiile care se încăpățânează să ne rămână în memorie și în suflet (atât cât se poate), există aceste amintiri, pe calculator, dar de multe ori și pe hârtie sau în rame, pe care eu le-am iubit întotdeauna. Și cum e mai greu să ni le facem noi singuri, de câțiva ani o chemăm pe Nico să ne pozeze împreună. Întâi în 3, acum în 4. An de an, facem un album, cu fotografii de orice fel, dar să fim toată familia. Uneori cu părul vâlvoi, cu un muc în nas, cu o coroană de Elsa, cu kilograme în plus sau în minus, chiar și cu oboseală, dar cu mare drag. Eu tot în teneși Bensimon, dragostea mea, Radu tot cu barbă, fetele tot desculțe și cu cârlionți. Nu reușim „să stăm la poză” și nici nu ne-am propus. Se mai întâmplă și câte o fotografie compactă, cu ochii la cameră, restul vin așa cum se întâmplă acțiunea. Așa cum pică sau se încurcă arcul (vezi mai jos), așa cum se strâmbă fetele, cum ne apropiem sau ne depărtăm unii de alții în cadru. Și asta e foarte bine și firesc. Anul acesta, tot în iulie (căci în iulie ne sărbătorim nunta, în iulie e cald și bine și putem sta mult afară și iulie este și perioada dintre aniversările lor) am ieșit în Parcul Tineretului și apoi la Deschis Gastrobar iar Nico ne-a surprins așa.

171A1160171A1011171A1013171A1020171A1021171A1032171A0987171A1051171A1068171A1078171A1079171A1120

171A1170171A1085171A1099171A1184171A1187171A1188171A1190171A1199171A1204171A1211171A1220171A1222171A1225171A1228171A1242171A1253171A1255171A1260.JPG171A1264171A1266171A1270171A1293171A1299171A1308171A1315171A1323171A1329

Milla se vrea mereu fotografiată, Zoe se mai ascunde, o iubesc amândouă pe Nico, îi spun Nicu sau Nicol, îi sar uneori în brațe, de fiecare dată îi cer aparatul. E o relație cu fotografia,  îmi place treaba asta. Mai facem și la anul.

Anul trecut am combinat apartamentul nostru cu parcul Kiseleff. A ieșit foarte bine și atunci. Ba chiar a fost mai bine, fizic, că am stat mai mult jos, pe iarbă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s