Când o sta lumea în loc

Când o sta lumea în loc, atunci o să fac Banana Bread, atunci o să citesc, o să fac curat în cutii, o să fac curat în boxă. Când o sta lumea în loc o să gătesc mai mult, o să dorm mai mult, o să scriu mai mult, o să stau mai mult acasă, cu mine, cu familia, o să lucrez mai puțin, o să conduc mai puțin, o să mă grăbesc mai puțin. Și lumea a stat în loc, pe loc, în același loc, fiecare în locul lui. A stat lumea în loc și poate ai gătit mai mult, mai sănătos, mai atent, ai pus masa mai des, poate mai mult împreună. A stat lumea în loc și poate ai mâncat numai pizza. A stat lumea în loc să dormi mai mult, să faci yoga, meditație, să înveți o limbă străină, să fii atent la cei din casă, nu doar la cei dinafara ei. A stat lumea în loc, să faci Banana aia Bread. Ai reușit. Sau ai făcut ceva ce-ai văzut la Mazi, la Exarhu, la Hădeam, la Jamila, la Laura Adamache, la Prințesa Urbană, la Gordon Ramsay sau în vreo carte de gătit, poate chiar vreuna Ottolenghi. A stat lumea în loc și n-ai făcut Banana Bread. Nici măcar bread. Nici măcar una. A stat lumea în loc să faci sau să nu faci. Să fii sau să nu fii.

A stat lumea în loc și copilul, de orice vârstă, a avut mai mult timp de tine, de brațele tale, de joaca și ideile tale, de corpul și căldura ta. A stat lumea în loc și copilul, de orice vârstă, s-a uitat la niște desene la care nu trebuia sau a mâncat un dulce de care n-avea nevoie. A stat lumea în loc și ai avut timp mai mult de tine sau de ei. A stat lumea în loc și te-ai împăcat sau te-ai certat. A stat lumea în loc, să ierți sau tocmai pentru că ai iertat. A stat lumea în loc și ai făcut ce nu făceai niciodată. Ai făcut prea multe sau deloc. A stat lumea în loc, n-ai fi crezut că o să stea vreodată, glumeai pe tema asta, de treaba asta. Dar niciodată să nu spui niciodată. Niciodată să nu mai zici că prea multă tehnologie e prea multă (pentru copii și oricine), deși eu cred că e, că prea multă înghețată e prea multă, că n-ai timp de făcut pâine în casă, pateu, brioșe, covrigi, salam de biscuiți, lipii, friptură de miel în sos de vin, de portocale, de ghimbir, de sos worcester cu cartofi noi și usturoi pisat și unt cu mirodenii. Pardon, ghee. Niciodată nu a mai stat lumea în loc și tu n-ai mai fost în această postură niciodată. Cum te-ai simțit?

A stat lumea în loc și ai citit ca niciodată. A stat lumea în loc și nu ai citit, ai lenevit, ai supraviețuit. Ai plimbat un câine mai mult ca niciodată. Ai pedalat. Te-ai machiat. Te-ai oprit din machiat. Ai stat în pat, pe o pernă, pe zece perne, ai stat pe jos, pe parchetul casei pe care-l călcai în grabă. A stat lumea în loc și te-ai gândit mai mult la tine sau mai mult la alții. A stat lumea în loc și ai donat ceva pentru prima dată. Ai plâns, te-ai bucurat, ai empatizat, te-ai speriat sau îngrijorat (rău) pentru prima dată. A stat lumea în loc ca să îți fie dor de ea, de oameni, de locuri, de apa mării pe șira spinării. A stat lumea în loc ca să nu mai fii sigur de nimic niciodată. Siguranța e și ea o piedică de la un punct încolo. Când o să mai zici că faci ceva când o sta lumea în loc (sau poate voiai să zici când o zbura porcul), gândește-te încă o dată. Și fă ce vrei să faci, cu prima ocazie când poți să o faci. Nu într-o stare de urgență sau alertă, ci într-una de prezență. Eu am cumpărat sparanghel pentru prima dată.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s