Eu când aud traseu, drumeție, cer mereu detalii. Vreau și eu, să urc și eu, să mă cațăr și eu, deși nu sunt o slăbuță și nici mult timp la dispoziție nu am. Dar dacă evenimentul integrează și copiii, iar ei vor să participe, atunci îi dăm bice. Și dacă mai suntem și supărați, așa cum am fost în ultimele zile, o porție de mișcare, fie ea și prin noroi, e o altă modalitate de conectare. Desigur, atunci când ne-am înscris la Asaltul Lupilor Family, eu pe noi 4, fără copil cel mai mic, aveam în gând doar distracție. Și într-adevăr a fost distractiv și plăcut ieri pe traseu și l-aș mai fi făcut de vreo două ori, deși am căzut cu fundul în baltă și cu copil în brațe, în primii 200 de metri. Iar dincolo de distracție, evenimentul e o combinație de mișcare, sport, încredere. E o provocare în familie, pe care am ales să o facem, pentru că de obicei, căutăm liniștea, ca orice om care nu vrea să facă mare efort în weekend. Mai ales să se murdărească atât de mult, într-un timp atât de scurt. Cu ocazia asta am realizat, din nou, că afară este a doua mea casă. Că oricât de mult îmi place în casă, cu picioarele pe canapea sau cu burta pe covor, afară este viață.
Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Primăria Mogoșoaia și Algernon în Parcul Mogoșoaia, unde noi nu mai fuseserăm, căci drumul și mașina ne-au dus mereu doar la Palat. Dar iată ce ocazie bună de a ocoli toate tonetele cu înghețată și hotdog și dulciuri și de a ajunge într-o zonă mare și verde cum e Parcul Mogoșoaia.
Traseul a avut o distanță de 2km și a fost nevoie să ne cățărăm, să sărim, să alergăm, să mergem de-a bușilea, să sărim obstacole și să urcăm frânghii, iar la final am primit, într-o atmosferă relaxată, apă, sărațele, covrigei, banane și mere tăiate, înfipte în scobitori. Ce idee potrivită pentru mâinile noastre pline de noroi. Am avut haine de schimb, pătură, răbdare, mai puțin încălțăminte de rezervă (așa că în spiritul aventurii am mers desculță, doar eu, până la mașină), fetele au primit câte o Kendama în kitul de înscriere, am lăsat telefonul la garderoba improvizată, de unde lipsa fotografiilor de pe traseu, a fost bine.
Vă scriu asta nu doar ca să aflați cum ne-am umplut noi de noroi în weekend, ci pentru că o să mai fie o ediție, în luna octombrie, între 18 și 20 octombrie. Adică Asaltul Lupilor Camp. Mergeți, că s-ar putea să vă placă. Noi am fost la Asaltul Lupilor Family care durează doar câteva ore și am plătit 130 de lei (prețurile sunt în funcție de mărimea familiei care participă), Iar în 4 zile, adică sâmbătă, pe 5 octombrie, va fi Asaltul asupra Vârfului Ciucaș.
Mai multe informații despre ce am făcut noi, am luat inițial de la Ana, Mămica urbană, care a stat de vorbă cu Christian Nistor, organizatorul acestei curse cu obstacole & mud (i-aș fi sugerat să lase cuvântul noroi, în loc de mud) și am aflat că Asaltul Lupilor Family face parte din brandul Asaltul Lupilor care conține mai multe evenimente:
- FUN – necompetitivă +18 ani
- BEST – competitivă +18 ani (cu atleți foarte bine pregătiți)
- CAMP – tabăra de antrenament (cea de care scriam mai sus, între 18-20 octombrie)
- THE ADVENTURERS (program de drumeții)
„Numele cursei are are conotații naționale, noi mândrindu-ne cu faptul că suntem un brand 100% românesc, iar traseul și obstacolele sunt inspirate din pregătirea militarilor, spune Christian Nistor, iar copiii care participă sunt stilul sportiv și open mind„. Pe de altă parte, cele două fete mai mari ale noastre, crescute în stilul Waldorf, adică al jocului zilnic în țărână și pământ, nu au vrut deloc, dar deloc, să intre în niciuna dintre bălțile cu noroi. În rest, cu drag și înainte la cățărat, alunecat, sărit, alergat. Adică la obstacole.
anașimaria 