Viața e alcătuită din iar și iar

Iar e târziu, iar mi-e somn, iar ar trebui să dorm. Doarme și ea, mititica de 7 luni, aici lângă mine. Dorm și ele, mititele mai mari, în altă cameră. Iar e târziu, iar îi e somn și lui și merge să doarmă. Iar e o seară pe care nu o petrecem împreună. Îmi vine să zic MEREU și IAR sau NICIODATĂ sau DELOC, deși nu e așa, sunt doar seri, dar uneori se adună și pare că se formează o viață, o bucată mare din viață, cu seri în care nu suntem împreună. Și ce e mai trist decât să vrei să petreci mai mult timp cu omul cel mai drag, cu celălalt adult de lângă tine, și să nu poți? Atunci când putem și vedem un film sau mergem la un concert sau el e treaz sau eu stau cu ochii la fotbal dar cu picioarele pe el sau când el îmi face un masaj, mi se pare incredibil. Ceva ce într-adevăr e greu de crezut și de făcut și totuși se mai întâmplă. Și pentru că reușim uneori, aș vrea să reușim încă o dată și încă o dată. Și nu iese de data asta și nici următoarea. De ce sunt așa importante serile astea? De ce nu mai bine somn? Că după somn, bun și destul, viața e mai luminoasă, deși nu cu acest flux de știri, după somn țipetele sunt mai ușor de acceptat, dezordinea e mai ușor de ordonat, mâncarea mai simplu de făcut. După somn, e oleacă altă viață. Alt corp, altă stare, altă minte.

Iar e târziu, iar a murit o fată tânără, iar e viața nedreaptă, iar îmi vine să dau vina, să plec, să plâng, să fac ceva, să intru într-un partid. Iar beau multă Cola 0, iar am mâncat târziu. Am făcut o pauză de dietă. Iar scriu pe calculator, în loc să citesc. Sau să dorm. Iar am făcut bagaje, iar am coborât bagaje, iar am fost la Decathlon, iar am strigat fetele să vină la masă (și ele n-au venit când le-am strigat), iar am cheltuit bani, iar a fost Bâlci la țară azi, dar noi n-am ajuns, iar am mers desculță prin iarbă, iar am uitat să mă spăl pe picioare. Iar mergem în tabără cu Lumea lui Momo. Asta e o delectare.

Iar e ziua Mădălinei, mâine. La mulți ani în viața asta, cu iubire și veselie, Mădălina. Ce bine că este iar și iar ziua ei, chiar dacă este departe, în altă țară, în altă casă, în altă viață, dar din care fac și eu parte.

Viața e alcătuită din iar și iar. Iar o îmbrățișare de la fete, iar un sărut de la el, iar un alăptat, iar un zâmbet cu doi dinți, iar un mic dejun, iar o roșie cu brânză. Iar și iar, dar mâine, că azi, deja, toată lumea doarme. Iar eu, încă nu.

2 gânduri despre „Viața e alcătuită din iar și iar

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s