Trei copii cunosc pe lume, iar cel mai mic a împlinit trei luni

Trei copii cunosc cel mai bine pe lume. Trei fete superbe și blonde. Ale mele. Presimt că a treia va fi tot blondă, deși s-a născut brunetă. Știu cum reacționează când pierd ceva, știu cum să le împac, știu când să glumesc cu ele, știu ce mâncăruri preferă și ce prieteni au. Mai puțin atunci când nu știu cum reacționează când pierd ceva, când nu știu cum să le împac, când nu știu când să glumesc și cum să mai glumesc, când nu știu de ce nu mai mănâncă ce mâncau ieri și nu știu nici ce prieteni noi și-au mai făcut. Înclin să sper că e un echilibru, ba chiar că balanța atârnă mai greu înspre prima variantă.

Pe prima o știu de 6 ani și jumătate. Ei, primei venite pe lume, îi sărbătoream fiecare lună. Fiecare zi, oră, de viață, de somn. Poze, pupici, surle, trâmbițe. Aveam niște cifre din pânză și pozam copila cu ele, în fiecare lună. Era distractiv pentru mine, era modul meu de a-i confirma mereu prezența și de a mă felicita, cel mai probabil, și pe mine. Ea creștea, era iubită și sănătoasă la corp, iar eu mă bucuram, supraviețuiam și continuam să fiu sănătoasă la creier.

Și celui de-al doilea copil i-am sărbătorit fiecare mișcare. Dar fără cifrele din pânză. Alte reacții, aceleași bucurii, primul zâmbet, primul cuvânt, bucurii noi, ochi mai mari, păr mai puțin, aproape aceleași haine.

La cel de-al treilea am și uitat unde sunt cifrele din pânză. Fac în continuare fotografii, mă minunez la fiecare zâmbet, mă bucur singură, dar și cu ceilalți, de piciorușe, de gângurit, de mirosul de bebeluș din creștetul capului și de la gât și din tot corpul. În gândurile mele sunt tot fluiere și surle și de toate. În cameră sunt aceleași haine, puține noi, câteva împrumutate. Azi are 3 luni. E la fel, dar parcă altfel.

Kira la 3 luni

  • E iubită.
  • E frumoasă.
  • E atentă.
  • Își ține capul când stă pe burtă. Dar și-l bălăngăne când stă pe umeri. Precum jucăriile pe care le pui pe bordul mașinii.
  • Gângurește des. Mai ales dacă este mâncată, schimbată, odihnită, iubită.
  • Face caca împrăștiat. Poate bebelușul vostru face altfel, nu dau cu parul.
  • Clipește rar. Nu vrea să piardă nimic, aș fi zis eu. Dar studiile au o explicație.
  • E asaltată de mâini, de jucării, de surori, e trasă de picioare, e mângâiată, uneori împinsă, e plimbată pe rând de vreo zece brațe.
  • Mănâncă mult. Și lapte și degețele.
  • Bea mult. Tot lapte.
  • În mașină sau în cărucior doarme câte 2-3 ore.
  • În casă doarme câte 20 de minute, deschide ochii și zâmbește când mă vede. De fiecare dată.
  • Mă recunoaște.
  • Ascultă povești pentru mai multe vârste.
  • Are ochi albaștri. Ăia de lapte, dar cine știe, poate ăia pe viață.
  • Are varicelă.
  • Are un cap ca o mingiucă.
  • Are pașaport.
  • Are 6 kg.

Un gând despre „Trei copii cunosc pe lume, iar cel mai mic a împlinit trei luni

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s