Sunt sigură că multe dintre sentimentele mele ajung și la fetele mele mici, într-o formă conștientă sau nu. Sunt sigură că îmi simt și veselia și tristețea și iubirea (și nerăbdarea și frustrarea), pe rând sau poate chiar în același timp. Uneori simt, alteori ghicesc, alteori fac sau zic la fel ca noi, că doar s-au născut în familia noastră și pe noi ne au exemple și sper și modele, la toate lucrurile bune pe care le facem.
Acum nici o lună am cumpărat o ilustrație de la Mădălina Andronic (de fapt o colaborare între ea și Raisa Beicu din care au ieșit niște tablouri și tricouri cu desene delicate și mesaje emoționante) cu textul: A FI ÎNTR-O INIMĂ. Am luat-o pentru că sărbătoream, cumva, alături de Radu, mulți ani petrecuți împreună. Mai exact 17 ani, plus o vacanță de vară în care ne-am cunoscut și ne-am iubit, cu alți doi ani înainte de cei 17. Și mi-a plăcut acest mesaj, această stare și sentiment date de textul Raisei. Căci oricât ne supărăm sau ne certăm și oricât de nesigur e de multe ori viitorul, iubire a existat dintotdeauna. Sper că și autentică. Așa cum a descris-o, de exemplu, chiar Gaspar Gyorgy, la conferința Epic Talk, de acum 2 zile de la Intercontinental. Și am fost de multe ori în inimă, mai mult decât în minte, ori de câte ori am fost împreună.
Probabil fetele au văzut-o, nici nu mai țin minte, căci de când cu programul lor diferit, simt că n-avem timp să ne mai povestim absolut toate lucrurile pe care le facem, le gândim, le cumpărăm. Ilustrația a stat o parte din timp în sulul ei din carton, căci nu găseam neam o ramă 30X30 cm. Am găsit-o până la urmă la JISK, e neagră, deși voiam albă. Am înrămat ulterior ilustrația și a mai stat așa, sprijinită de un raft al bibliotecii o perioadă. De fapt stă și azi așa, căci n-am apucat să îl chem pe Petrică, să mă ajute să dau o gaură în perete și să o agăț acolo unde îi este locul.
În cazul în care a văzut ilustrația, nu știu cum a perceput-o sau nu fata mică, pentru că azi, în curtea grădiniței unde am participat la o petrecere frumoasă de copii, a venit lângă mine și am mâncat împreună, iar la final mi-a zis, foarte hotărât, că după ce se naște bebelușa, ea o să-mi deseneze o inimă mare în care o să încapă 5 persoane. Adică noi toți. Însă doar după ce se naște.
anașimaria 