O zi importantă, pe care vreau să o țin minte. Deși, probabil, o țineam minte oricum. Și nu pentru că trebuie, ci pentru că îmi face plăcere. Ziua în care copilul mare începe școala. Și în același timp ziua în care copilul mic, în curând, de fapt deja, mijlociu, începe grădinița, de data asta singură, fără sora ei, cu care fusese în grupă anul anterior, integral.
Vreau să fac ceva, dar ceva firesc, să devină amintirea zilei, a momentului, a vieții lor din acest moment. Pentru mine, pentru ele, pentru noi.
- Să scriu într-un jurnal (sau blog) despre asta. Și fac asta.
- Să le scriu o poezie. Măcar una cu o strofă.
- Să cumpăr sau să plantez un copăcel. Acesta era de fapt Planul A (și B) de multă vreme. Pentru asta am colindat multe florării, dar dincolo de Ficus și alți copaci mai mici sau mai firavi, ai căror nume nu le-am reținut, mi-a rămas gândul doar la măslin. Măslinul, care, totuși, ar trebui să stea mai mult la soare, afară, la mai multă lumină. Deși avem și noi destul de multă lumină.
- Să le aștept cu flori.
- Să le fac o ilustrație. Să fie ceva cu două fete care pornesc pe drumuri diferite, dar se (re)întâlnesc mereu acasă. Sau undeva în inimile lor. Poate că da. O să cer ajutor de la Andra să îmi facă o Cuteoshenie sau de la Mura, sau de la Paula Rusu, sau de la Mădălina Andronic, căci ea are un tricou superb cu trăitul într-o inimă.
- Să cumpăr un tablou nou.
- Să facem o mică sesiune foto.
- Să le cumpăr ceva de îmbrăcat, de mâncat, de pus la gât.
- Să le programez pentru găuri în urechi?! Chiar azi? Că tot au început să ceară.
Am cumpărat 3 fire de bumbac până la urmă. E bine, deocamdată. Dar dau și comandă de ilustrație.
anașimaria 