
Am avut o zi grea
A fost cuptor în inima mea
Se făcea că aveam doi copii, ba chiar trei în jurul meu
Și toți erau neliniștiți
Chiar dacă unul era mai mare
Și nu părea să aibă vreun puseu
De creștere, de personalitate sau de libertate
De neliniștea lor nici soarele nu ieșea
Nici asfaltul nu se zvânta, nici pământul de pe teneși nu se scutura
De neliniștea lor pe nimeni nu interesa
Skaterii nu-și opreau schemele
Oamenii nu-și imaginau dilemele
Care există în viața unor de copii de câțiva ani
Care nu dau doi bani pe auzul fin
Pe luxul unui minut de liniște deplin
N-aveam haine de schimb, nici șervețele
Părea imposibil că o să ies din belele
De-aș fi avut o dudă sau un porumb fiert
Aș fi fost un om mai deștept sau corect
Ca să nu zic perfect.
Vasai!
Și fără aceste experiențe n-ar fi ieșit aceste povețe..
Ești bună, te pup!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Oho, am intrat în poveste. Dar am încă mici dileme despre rolul dudelor și al porumbului fiert… doar dacă nu le era foarte foame celor trei copii foarte neliniștiți :) ?
ApreciazăApreciază
:)) dudele si porumbul fiert erau pentru calmarea spiritelor mele. Asa cum adevar graieste o reclama la Snickers, nu esti tu cand ti-e foame. Jur ca dupa 10 porumbi fierti (ceea ce am incercat deja de cateva ori pana acum), eu sunt un om mai calm si mai empatic.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Bine de știut că există un leac pentru neliniști atât de la îndemână :) !
ApreciazăApreciază
Da, sa stii. Si totusi un leac ocazional, nu un panaceu.
ApreciazăApreciază