L-am întrebat pe tata cum mi-a ales învățătoarea

Nu discut cu tata despre anumite lucruri. Nu apuc, nu că nu aș vrea. Iar când apuc, vorbim despre fete, despre filme, despre mama mea, despre ce restaurante am mai descoperit, pe unde m-am mai plimbat, ce bani am mai făcut, cum mă simt. Tata este singurul, dintre toate rudele din lume, care mă întreabă cum mă simt, dacă mă simt bine în secunda în care vorbim, în casa în care mă aflu sau în casa în care locuiesc, în viața pe care o trăiesc. Tata mă întreabă, sincer și fără nicio jenă, dacă sunt fericită sau nu.

L-am întrebat și eu, ieri chiar, un lucru foarte important pentru mine (mai ales în perioada aceasta în care mă gândesc la școala pe care o va începe Zoe din toamnă): cum a ales învățătoarea la care s-a hotărât să mă înscrie în clasa I (atunci nu exista clasa 0). Și mi-a descris pașii rapid, surprins și mulțumit în același timp, de întrebare.

Cum a ales tata, la ce școală și învătătoare să merg

  • A refuzat să mă dea la școala de lângă casă. I se părea că arată foarte urât (și curtea și scoala) și că nu se învață bine. Nu știu dacă se referea, concret, la copii sau la profesori.
  • A întrebat o vecină unde își duce copilul la școală, că voia să mă ducă și pe mine tot acolo. Mai ales ca era tată singur si nu stia. A aflat despre o scoala din centru, „văzută” ca una dintre cele mai buni școli din oraș. Acolo m-a dus.
  • La școală a aflat că există două învățătoare. Una mai exigentă și altă mai blândă. A ales-o pe cea blândă (despre care pot să spun că a fost și exigentă), pentru că trecuseră doi ani și jumătate de când murise mama și se gândea că sunt încă sensibilă, as in afectată.

Eram, într-adevăr, doar eu cu el la vremea aceea. I s-a părut importantă atitudinea învățătoarei căreia îi atribuia și un rol de mamă, dar „n-am căutat prea multe avantaje sau dezavantaje, că altfel n-aș mai fi ales”, a zis el.

Școala a fost și bună și rea, la vreo 30-40 de minute de mers pe jos și cu autobuzul (un drum din ce în ce mai vesel, pe măsura ce creșteam), cu materii pe care le-am iubit, cu materii la care am și tocit, cu olimpiade, cu jocuri, dar cel mai mult și mai mult cu o învățătoare bună, atentă și cu niște colegi pe care i-am transformat în prieteni.

Așa a ales tata, cu insistență la director și fără, la doamna învățătoare. A făcut o combinație între curățenie și blândețe. Acum e rândul meu. Revin peste o lună.

In fotografie cred că aveam 10 ani, dar nu sunt chiar așa sigură.

Un gând despre „L-am întrebat pe tata cum mi-a ales învățătoarea

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s