
Când eram în gimnaziu ba chiar și în liceu, dacă îmi amintesc bine, îmi doream să fiu băiat. M-am gândit la mine, de multe ori, ca la un băiat. Simțeam că ar fi trebuit să mă nasc băiat, simțeam că aș fi putut să fac alte lucruri din ipostaza mea masculină, m-am îmbrăcat de multe ori ca un băiat, am stat în poziții de băiat. Simțeam cel mai mult asta atunci când voiam să primesc ceva din partea băieților și nu primeam (un cadou, o îmbrățișare, o mângâiere, un compliment, o floare). Și mă gândeam că dacă eu aș fi fost băiat, aș fi știut să fac și asta și să ofer și asta și cealaltă. Încercam probabil să îmi setez dorințele, să îmi pun în ordine gândurile despre cum aș fi vrut să fiu eu tratată ca fată. Mi se părea că fetele sunt mai rele, că băieții se distrează mult mai bine decât fetele și de multe ori eram, mai degrabă, prezentă în grupul lor.
Nu știu în ce moment al vieții n-am mai vrut să fiu băiat. Nu mă mai gândisem la asta, uitasem, până în seara aceasta când mi-am dat seama cât de mult mă bucur să fiu fată, femeie, la vârsta asta. Mă bucur pentru că mi-am dat seama că femeile au așa multă energie bună, pe care poți să o simți, să o inspiri, să o preiei. Femeile pe care le descoperi întâmplător sau pe care cauți să le descoperi, femeile care se lasă descoperite, fetele, iubitele care știu să asculte, să danseze, să penseze, să gătească, să aducă copii pe lume, să îi crească, pe ai lor sau pe ai altora, să mângâie, să își facă daruri, fie ele magneți sau rochii cu volane, fetele care știu și pot și vor să facă toate aceste lucruri, sunt grozave.
Știu o fată care îmi zice Ana mea dragă. Știu o fată care ține evidența anilor de când ne cunoaștem, o fată care îmi trimite vederi, o fată care mi-a dansat, doar mie. Știu o fată care e departe de mine, dar de fapt foarte aproape, știu o fată care m-a văzut cu alți ochi, altă care îmi citește blogul, alta căreia îi duc dorul. Știu fete cu care am jucat biliard, cu care am scris texte pentru reclame, cu care am băut și dansat, cu care am călătorit la Cannes, în Dublin, în Glasgow, la Istanbul, în Italia, cu care am făcut un an de facultate la Madrid, știu multe fete care fac ce fac și parcă numai ele pot face asta. Știu o fată care are niște buze perfecte, știu o fată superbă care iubește negrul și o fată superbă care iubește florile. Știu o fată care parcă vorbește din cărți, dar de fapt vorbește din inimă, știu o fată care improvizează când gătește, alta când dansează, când se joacă, știu atât de multe fete minunate, magice precum răsăritul și surprinzătoare ca ploile de vară, fete care te înveselesc ca prima zăpadă și te vrăjesc la fiecare întâlnire.
Ce bine că le cunosc și că ele sunt grozave. Și dincolo de porția fiecăreia de suferință, de #metoo, de #genderequality, de violență fizică sau verbală, dincolo de tot greul lor, de orice soi ar fi el, femeile acestea, și cred că toate în general, păstrează o taină. Taina asta e de fapt puterea lor. Ați crede că e vârsta. Sau nașterea. Sau alăptatul. Sau sexul. Dar secretul femeilor este că știu să îmbrățișeze. Știu să te cuprindă în brațe, fără să te bată neapărat pe spate. Știu să te conțină și să fie acolo. Știu ce înseamnă să îți pui brațele în jurul altor brațe și să stai așa pentru mai mult de câteva secunde. Știu că îmbrățișările au beneficii medicale, dar cred că cel mai mult știu că sunt medicamente emoționale. Până și fetele mici cu care locuiesc în casă știu asta.
În seara aceasta, la 35 de ani și o lună, m-am reunit cu șapte dintre cele nouă fete cu care am fost în Thailanda. Șapte dintre cele nouă fete care îmbrățișează cu tot corpul și cu tot dragul. Am vorbit despre noi și despre ce-am mai făcut, despre călătoria noastră, despre complicitatea și secretul pe care le împărtășim. Despre cum a fost odată o fată care ne-a adus pe toate împreună, într-un loc străin, departe de casă, de copii, de iubiți, de părinți. Și în locul acesta, ne-am aliniat planetele și bucuriile și emoțiile și regretele. Și ne-am dat seama că oricând și oriunde ne vom mai întâlni, we will always have Thailanda. Și din orice unghi ne vom privi, vom simți la fel și ne vom îmbrățișa din nou.
ce frumos! iti face dor de prietenie si de prietene:)
ApreciazăApreciat de 1 persoană