Junun

Până o să ajung să vizitez India (și dacă vreodată o să ajung), cu toate poveștile ei, unele de drag și dragoste, altele de dezgust și nepăsare, de solemnitate mai mult sau mai puțin reală, nu știu, dar așa pare din ce citesc, dar până o să ajung acolo, când prind ceva, cum e documentarul acesta, Junun, care să îmi dea un glimpse al locului, mă duc repede să îl văd. Mai ales când e aproape oarecum de casă, adică la Elvira Popescu. Și dacă îl recomandă și festivalul Next, cu atât mai bine.

Junun este un documentar, mediu metraj, făcut de Paul Thomas Anderson la care colaborează cu producătorul Radiohead și cu chitaristul Radiohead, Jonny Greenwood, și are la bază înregistrarea unui LP, într-un fort din India, Mehrangarh Fort, din secolul al 15-lea. Înregistrarea îi reunește deci pe Jonny Greenwood, cântărețul israelian Shye Ben Tzur și membrii formației indiene “Rajasthan Express”.

Nu doar muzica este călăuzitoare, dar și camera omului care intră în clădire, iese pe geam, te duce pe străzile Indiei, te plimbă la reparat instrumente, apoi te readuce pe saltelele din interior, unde unii dorm, alții se relaxează, când e “pauză de curent”, dar apoi toți se așază în cerc și cântă.  Cântă cu suflet, cum s-ar zice, cu drag de muzică, relaxați, în tihnă, cu respect. Și din ce fac ei iese acest album, pe care eu l-am căutat apoi pe youtube și îl ascult acum, încă de dimineață.

Despre Junun, zice un spaniol, pe site-ul mubi, că e: “una maldita belleza de documental. Es una joya”. Și este o mică bijuterie, pentru că nu se vorbește mult, vorbele puține sunt sincere, în rest e multă muzică. Şi India.