Îmi place să primesc flori, cadouri, mărțișoare. Ca o doamnă ce sunt, îmi place să le primesc de la oricine, dar ca o fiică ce mă aflu și soție ce am devenit, mă bucur cel mai tare când le primesc de la tatăl și de la soțul meu. Tata iubește să ne ia flori și o face des. Radu are și el o mică pasiune pentru acest obicei și o face și când trebuie (când sărbătoarea parcă o cere) și când nu te aștepți.
Ce iubesc și mai mult de doi ani încoace este că am și eu posibilitatea să ofer mărțișoare unor pui de oameni (avantaj fete) și că Radu are și mai mult oportunitatea de a fi tată de fete care face astfel de cadouri. Ba chiar caută broscuțe care să semene cu ele. Eu am căutat veverițe sau melcișori, dar am găsit elefănței. Simpatici și ei. Pentru mine, ele sunt mărțișoarele. Le port în piept zi de zi. Și noapte de noapte. Și sper ca oricine le va oferi mărțișoare în viața asta, să fie mereu din inimă. Ca să le poarte tot acolo.
Primăvară caldă pe dinauntru și pe dinafară să aveți fetele mele. Asemenea vouă tuturor.