Milla copila

Milla copila noastra draga si scumpa.

A implinit 4 luni azi. 4 luni de cand s-a hotarat sa iasa din piscina din burta, sa lase inotul pentru statul in brate, sa se bata piept in piept cu gravitatia si sa nu mai manance ce ii pica, ci sa infulece doar lapte de la mama ei.

Am asteptat-o cu drag si dor si curiozitate. Si cu teama. Ca tare mi-a fost teama de atunci de cand triplu test nu iesise bine. Ba chiar si dupa ce testul de sange iesise bine, tot teama mi-a fost. Si cred ca o sa imi fie o teama toata viata pentru fiecare dintre copii. Ce bine le mai zice doctorita Nanu: „riscul cel mai mare pentru un copil este simplul fapt ca il ai”. Si odata cu nasterea, gata, ne-am bagat in bucla asta impreuna. Fiecare, voit sau implicit, cu nesiguranta ca oricand totul se poate schimba. Dar si cu multa incredere. Increderea mea ca ea va fi o minune toata viata ei si a noastra. Ca va fi iubita si indragita si atenta si curioasa si vesela si cat se poate de sanatoasa.

De 4 luni e alaturi de noi si multe s-au schimbat. Ritmul casei, ritmul nostru, obiceiurile. Ne invartim in jurul ei pe rand, ne facem loc in viata ei, ea in al nostru. Zoe a stat numai cu mine. Rareori, in weekend-uri cu bunici, matusi, unchi si cine se mai ivea. Bona a aparut dupa 15 luni. Milla e inconjurata de oameni mai multi si in plus, are si o sora. Asa se intampla lucrurile. Sper sa ii placa.

Eu m-am calmat in anumite situatii si am inceput sa ma stresez in altele. De 4 luni o alaptez, fara pompa, aleluia, de 4 luni o tin in brate, ii pup degetele grasute, ii miros tot corpul, caci asta am iubit si la Zoe cel mai si cel mai tare, mirosul ca niciun altul, de 4 luni o adorm in fiecare seara, de vreo 3 luni o plimbam in marsupi si o culcam in sac de dormit, acum o luna i-am facut botezul, ieri am plimbat-o de 2 ori prin parc, azi i-am sters mucii care i se intinsesera pe toata fata si mereu si mereu si in fiecare zi, o iubesc de nu mai pot. Pana nu faci copii, nu stii ca esti capabil de atata iubire. Daca eu as fi fost Kate din Jon and Kate plus 8 (kate plus 8 mai nou), cum ar fi fost? Ce-o simti inima unei mame de 8? Ca a mea, de doua, s-a impartit incredibil si miraculos.

Azi la 4 luni, Zoe i-a cantat Multi ani traiasca, a vrut sa ii dam cadou, sa ii dam tort, nu aveam de niciunele. I-am tot cantat insa de mai multe ori, am pupat-o (inca si mai) mult si am iubit-o la fel.

La multe multe luni cu drag de noi si de viata, Milla, ca noi de tine avem un drag nespus. Si Bine ai venit de 4 luni pe lume si in lumea noastra. Mai ales a mea.