Sunt o mare consumatoare de Facebook. Inca de la prima accesare.
Imi place. Din multe motive. Am luat legatura cu oameni cu care altfel nu cred ca as fi intrat in contact sau pe care nu aveam cum sa ii cunosc altfel. Am pastrat legatura cu fosti colegi, din gimnaziu, din liceu, din facultate. Fosti colegi de serviciu sau de cursuri. Cu prieteni de prin alte tari. Facebook a facilitat comunicarea asta. Atunci cand mailul, telefonul sau intalnirile nu s-au putut realiza, Facebook a fost ceea ce trebuie.
Pe de alta parte, Facebook imi ofera un spatiu unde ma pot desfasura, mai restrans decat pe un blog, dar cu functii interactive si practice. Pot sa ma laud, pot sa ma plang, sa fac orice. N-o sa intereseze pe multi din prietenii/cunostintele din lista, dar pe unii, da. Asa cum si pe mine ma intereseaza cu ce se mai lauda si de ce sa mai plange X si Y.
Facebook ma ajuta si la capitolul informare. De aici aflu tot ce misca. Si nu doar ca aflu ce evenimente sunt azi, dar sunt evenimente cu care ma identific. Pentru ca prin optiunea de Like in stanga si in dreapta, am ajuns sa filtrez postarea acestor evenimente pe pagina mea. Aflu zilele de aniversare. Asta e important. Pentru ca da, eu chiar cred ca e bine ca cineva ma informeaza cu privire la aceste zile. Pentru ca am si eu multe pe cap si memorie proasta si un copil de crescut si mancare de facut. Nu inseamna ca nu imi iubesc prietenii. Ba ii iubesc si incerc sa le tin minte zilele de nastere. Dar cand uit ca o fraiera, Facebook isi face datoria. Asta daca nu uit sa intru pe Facebook :)
Facebook imi satisface curiozitatea. Aflu despre feluri de mancare, despre calatorii, vad multe poze. Imi place sa ma uit pe fotografiile prietenilor din calatorii. Mai ales daca ele arata bine, daca locurile sunt interesante si daca oamenii sunt fericiti in ele. Apoi citesc sfaturi pe grupuri, tin cont de recomandari si tot asa.
Si cred ca ar mai fi niste motive pro. Sunt si multe contra, probabil majoritatea legate de securitate. Le stiu si eu si incerc sa nu ma las stresata. Fiind inca pe Facebook, mi-am asumat chestia asta si nu pot decat sa fiu atenta.
Dar ce voiam eu de fapt si de drept sa scriu este despre Like-urile pe care le dau pe Facebook. Nu de ce imi place Facebook. Acum ca am elucidat si asta insa, sa merg mai departe.
Pentru ca partea cu Like-ul e si mai si. Scria odata Bogdana Butnar un articol despre Existenta si Importanta Like-urilor. Foarte interesant. Daca il gasesc, il pun mai jos.
Mie una imi place sa dau Like. Caci despre Like-urile pe care le dau eu vreau sa zic. Asa ca pe o bezea, ca pe o recunoastere sau o placere. Despre cele pe care le primesc, e o alta poveste si evident are intotdeauna un final fericit. Dau Like, in ultimul timp mai ales (pentru ca atunci cand Zoe doarme langa mine, mai butonez si eu telefonul. Ce sa fac? In loc sa il las naibii la departare de copil, il butonez pe Facebook in mod special) multor multor lucruri. Status-urilor amuzante sau inteligente sau inteligent-amuzante (asa cum le intorc din condei fratii Olar sau fratii Lacatus), celor filozofice sau creative. Sau intrebarilor retorice care lasa loc de zambet. Sau citatelor care imi plac. Sau check-in-urilor. Pentru ca nu ma ghidez dupa lauda omului de a fi intr-un loc, ci dupa placere. Placerea pe care o are daca e intr-un aeroport, mai ales la Departures sau direct intr-o taverna la malul marii sau cu nisipul intre picioare sau cocotata pe un varf de munte. Sau cu o bere straina direct de la sursa. Si tot asa. Prea multe poze cu nisipul intre picioare? S-ar putea. Dar eu zic ca omul ala a simtit ceva cand a pus poza. Si pentru emotia aia, eu dau Like. O alta emotie e atunci cand se apuca unul, ca George asa, sa plece in Road Trip-uri si sa ne tina la curent. Pe unde umbla, ce a mancat, ce a vizitat. Cum sa nu dai Like?
Dau Like fotografiilor. Sau pozelor. Fotografiilor artistice, tuturor geamurilor si usilor in paragina, tuturor aleilor si caselor cu poveste. Fotografiilor frumoase de nunta, in care mirii rad cu gura pana la urechi. Fotografiilor din Cuba, Italia, Spania, Maroc, Australia, New York si din oricare alt loc. Fotografiilor puse de Alma si Cosmina, cu case, palate, pantofi frumosi si baieti faimosi. Si frumosi. Fotografiilor Cristinei cu haine minunate sau ale Andreei cu buchete rupte din rai. Fotografiilor colegilor de la mare sau ale prietenilor care merg si canta la concerte. Dau Like celor care posteaza imagini din Spania. Din orice oras ar fi. Pentru ca mi-as dori sa fiu si eu din nou acolo. Si pare ca ei ma tin la curent. Cand posteaza Sandra o poza din Ibiza, ma uit cu mare drag. Dau Like Andreei cand posteaza cate o rochie de mireasa (desi e incredibil de incarcata si deloc pe gustul meu) pentru ca stiu in ce stare de spirit e si asta inseamna ca ma gandesc la ea.
Dau Like fotografiilor Parvanucai de prin plimbarile ei in toata-toata lumea la bordul oricarui avion. Ale Iulianei cu Hugo. Sau ale Teodorei si insotitorilor ei de la Cannes. Dau Like ilustratiilor lui Ionut sau mobilierului facut de Anca. Sau creatiilor Irinei. Sau ale Rheei. Pozelor Adinei facute cu noul iPhone. Pozelor facute copiilor, poze stangace sau atent incadrate, care imi arata o fata cu nas borcanat sau un baiat care doarme degajat. Cum sa nu dau Like copiilor frumosi precum Dania sau Teodora, Sara, Vladimir sau Fiona. Victor, Charlize sau Matei, Daria sau Inez sau Andrei. Sau sau. Si apoi pozelor cu caini, mai mult decat pisici, pentru ca unii sunt draguti si le sta bine in pozele alea.
Dau Like recomandarilor de articole (ale Mariei, ale Bogdanei, ale Claudiei sau ale altora), de carti, de site-uri care imi plac, de clipuri postate de Pisix, de scurtmetraje si muzici pe care fie nu le cunosc si le ascult interesata, fie le stiu si le reascult in cunostinta de cauza. Si in general linkurilor misto, ce sa mai. Asa cum numai Ana sau Andra sau Cristina sau Carmen sau Corina sau Sorin stiu sa puna. Nu imi retin pornirile astea si o fac ca sa stie si omul care a postat (orice ar fi fost, dar care mi-a starnit curiozitatea) ca si altcineva a fost incantat.
Dau Like pin-urilor, in mod special cele legate de Home&Deco, Design, Fashion si DIY. Like peste Like peste Like. Aici Ioana stie. Si Silvia.
Asta in conditiile in care stau acasa, ma scol cu noaptea in cap, dis-dis-dis de dimineata si nu ies din diverse motive. Caci atunci cand ies, Like-ul e mai putin folosit si mai degraba interactiunea reala e binevenita.
PS: Ma tot chinui sa gasesc titlul potrivit pentru acest post. :) Nu prea reusesc.
anașimaria 