
Ce făceai tu acum 33 de ani? La ce te gândeai? Cum era inima ta, părul tau, cum erau obrajii tăi? Te gândeai că va fi ultima ta zi? Ce simțeai? Ce simt oamenii înainte să moară, când sunt conștienți, foarte conștienți, relativ conștienți, 5% conștienți? Ce simt cu adevărat? Ce simțeai când simțeai că ești foarte slăbită și obosită? Simțeai că n-o să mai fim împreună pe lumea asta? Că tot ceea ce știai nu va mai fi? Te gândeai la mine, la cineva, la lumea care te va primi? Eu ce făceam? Ce trăiam? În timp ce tu mureai, eu ce făceam? Simțeam asta? Sigur nu ne văzusem pe 28 mai 1987. Ce făceam eu oare, în timp ce tu erai în spital? Oare care a fost ultimul lucru pe care l-am făcut împreună? Ne-am pupat, m-ai îmbrățișat, ne-am uitat una la alta?
Oriunde ești, mă gândesc la tine. Și-ți trimit un bujor și mult mult dor. Poate te visez la noapte.