Dragele mele iubite,
Aș vrea să știți că, odată, ați iubit o fată, dinainte ca ea să se nască.
Când vă aud cu câtă dragoste vorbiți de surioara voastră nenăscută, mi se topește inima. Sau dacă vă sună mai bine, my heart is melting. Îmi mângâiați burta, imensă din punctul meu de vedere deja, vorbiți cu ea, și cu burta și cu fetița. „Bună, bobița”, „Noapte bună, bebelușule” se aude când dimineața, când seara. Vă cereți scuze când mă loviți în burtă, vă îngrijorați când mă îngrijorez și eu, mă întrebați dacă mai e acolo, când se naște, când vine, cum se va numi. Le spuneți tuturor, direct și drept, fără ocol, la grădiniță, în parc, rudelor sau străinilor, că în burta mea e surioară voastră. Sunt recunoscătoare pentru toate aceste emoții și cuvinte care le exprimă clar, fără grija că o soră mică ar putea acapara, vreodată, lumea. Sau familia. Mi-ar plăcea ca toate sentimentele să rămână acolo, vii, în aceeași stare, cât se poate de mult. Pentru totdeauna.
Sunteți minunate că simțiți așa și că îmi împărtășiți ce simțiți.
De aceea, ori de câte ori, sora voastră mai mică:
- vă va lua vreo jucărie, rochie, carte, din curiozitate, din întâmplare sau din proprie voință
- va țipa
- va țipa la voi
- va țipa la noi
- vă va lovi din greșeală sau din neputință
- va crede că e mai frumoasă sau mai deșteaptă decât voi
- va face o prostie de care nu o credeați în stare
- va da vina pe voi
- vă va copia
- vă va ignora
- vă va enerva, când de fapt, vă va adora
- vă va goni
- va fugi de voi
- va mânca doar de la voi
- va mânca fără voi
- se va agăța de fusta voastră, pentru că veți fi centrul ei
- se va agăța de alții, pentru că alți copii vor fi atunci centrul ei
Să o acceptați așa cum este, să o iubiți, să nu abandonați vreodată iubirea pe care o simțiți acum, pentru ea. Să vă amintiți mereu că au fost niște luni din viața voastră și a ei în care ați așteptat-o cu drag, cu bucurie și nerăbdare. Să vă întoarceți mereu la aceste sentimente oricând îi va fi ei sau vouă mai greu. Pentru că, deși nu îi știți numele încă (nici eu), știți deja ce simțiți pentru ea.
Veți învăța mereu câte ceva de la ea, așa cum ea va învață mereu de la voi. Veți fi și furioase și fericite împreună, vă veți certa, vă veți iubi, oricum veți fi, voi fi și eu aici să vă reamintesc cât de mult vă interesa viața unui pui de om, dinainte de a-l cunoaște.
Cred că ar trebui să îi scriu și ei o scrisoare. Mă simt datoare. Deși sunt sigură că ea știe, știe ceva, altfel n-ar fi venit în lumea și, pentru început, în burta mea.
anașimaria 