Alaptatul si telefonul

Despre alaptare numai de bine de data asta. M-am chinuit eu la Zoe aproape 1 an cu pompa de san si am alaptat-o cu biberonul, dar acum, acum am scos parleala si am pus copila direct la san fara sa o mai scot. Se scoate singura cand se satura. N-au mai fost nici dureri asa mari, nici rani, nici nimic. Nu stiu daca e noroc sau experienta anterioara sau incredere mai mare, dar ne-a iesit din prima. Doar ca prichinduta asta mica e foamea intruchipata. Doarme noaptea de rupe, cate 9-10-11 si chiar 12 ore fara sa se trezeasca. Uneori fara sa se miste. Si deci ziua recupereaza si mananca si suge si da-i si cand dureaza, dureaza, de la 15 minute la 1 ora si jumatate la culcare. Ba chiar doua uneori. Si evident, in serile cu MasterChef sau si mai si cu Vocea Romaniei.

Si in timp ce facem noi schimbul asta frumos si emotional cand ea imi da speranta si energie si incredere si eu ii dau si hrana si afectiune si sper si incredere, telefonul e nelipsit de langa mine. Am inceput timid, cand doar il tineam acolo pe canapea si nu ma uitam la el. Acum cand depaseste jumatate de ora si chiar si mai devreme, mai o pagina de Facebook, mai o aplicatie, mai o poza din album.

Si uite-asa stam noi pe canapea (ca alaptat culcat nu am reusit) cu sau fara perna de alaptare, fiecare cu gandurile ei, ea isi sprijina una bucata mana mica de corpul meu si cu cealalta ma tine de deget si ma tine strans si uite ca au trecut 5 minute, 10, 20, a trecut o jumatate de ora si ea tot asa strans ma tine si parca nu imi vine sa trag mana, dar o trag dupa aia ca cine stie cine ce a mai share-uit. Articolele din Totul despre Mame sunt cele mai utile, apoi Huffington Post, o reclama, o poza cu mancarea Corinei facuta de iubita-su, o poza cu Tom al Adinei in vreu loc nou si dragut, mai intru pe mail si update, refresh sau cum se zice, dar stai ca iar m-a apucat de mana si nu stiu daca sa o mai las sa ma mai tina asa frumos sau nu. O mai las asa cateva minute, iar mai butonez, aoleu, oi fi o mama rea, ar trebui sa fiu prezenta aici 100%, vai ce mica era Zoe in fotografia asta si ce par avea, si ce repede a trecut timpul, ieri implineam 31 si aveam doar un copil de 4 luni si acum am 32 si doua pupeze. Ma uit asa la poze, as deschide si un filmulet dar fata asta e cam sensibila si in bezna asta ce sa caute un filmulet din telefonul meu oricat de simpatic ar fi. Hopa, da’ stai ca suge ceva, dar nu ce trebuie, cred ca a apucat bluza asta care e din bumbac 100% dar sigur nu organic si mai bine o remufez. Mai ales ca mi-a amortit si piciorul. Continuam, continuam, acu mai ca se sufoca ca isi baga si gura si nas si tot, acu are ritmul ei constant si simt cum m-ar inghiti toata si uite-asa se culca, off, mi-a udat bluza de lapte iar, ce sa zic, a treia pe ziua de azi si apoi se face dimineata si vedem rasaritul amandoua, in continuare in brate si ea tot cu mana ei mica ma tine strans si acum las ca maine-poimaine face si ea 32. Doar ca pana atunci se trezeste Zoe, vrea la Milla, vrea la mami, vrea sa o pupe si sa o mangaie, sa ii dea cu crema, apoi vrea la mine in brate, eu o tin cum pot, n-o refuz, ei cred ca nu ii convine ca deodata o zgarie, Milla incepe sa planga, s-a dus tot alaptatul, de ce oare n-adoarme si ziua la san asa cum am auzit ca fac copiii alaptati la san. S-a demufat de-a binelea si o sa mai dureze supararea. Si pentru moment suntem toate 3 suparate si totul pare fara rezolvare. Apoi se calmeaza, mai degraba Milla si o simt cum se linisteste, pe Zoe o mai urmaresc nervii si in continuare si in casa si afara, dar apoi ne luam in brate si e ceva mai bine. Si cand vine iar foamea, iar o iau pe Milla de o aripa si ne luam locul pe canapea, cu mana ei calda si moale si fina. Si telefonul tot acolo e, de data asta nu il mai deschid, poate mai tarziu. Si e bine si frumos, chiar daca uneori imi pica ochii in gura. Nu stiu cat o sa ne tina, dar cu cat tine mai mult, cu atat mai bine. Stai totusi sa il iau si sa ii fac o poza ca e tare draguta, nu stiu cum face de rade si mananca in acelasi timp si misca si degetele de la maini si laba piciorului stang. Si are si ochii intredeschisi de nu stiu daca e treaza sau doarme, ce faci fato, ca vreau sa mai verific cine cand a mai dat un Like. Of si poza nu pot sa iti fac acum cu blitul. Da’ mai bine mai stam asa amandoua, de mana, burta-n burta, in liniste si pace. Si daca nu pot sa te pozez, te pup. Ca nu mi-e teama ca o sa te scoli.

IMG_6032

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s