Life lessons from the Death Zone

Asa a numit domnul asta perioada fixa pe care stia ca o mai are pana va muri. Death zone era perioada in care traia, dar care il apropia din ce in ce mai tare de moarte. Doar ca domnul asta Phillip nu privea moartea ca un sfarsit. Ba din contra. Era convins ca there is still to come. Si inca ceva poate la fel de misto. Mi-a placut asta. Si eu tind sa cred ca nu se incheie totul la ultima rasuflare. Ce mi-a placut si mai mult la fel este asocierea acestei ultime respiratii a corpului pe moarte cu cea a primei respiratii a bebelusului la nastere. Si cum mi-am dat seama ca am avut parte pana acum de o astfel de premiera. Cum am vazut-o pe Zoe respirand in primele ei secunde de viata. Si cum asta e unul dintre motivele misto de a face copii. Pentru ca ai parte si tu de renastere. Simti ca o iei de la capat, prin ochii, inima si suflarea unui pui de om, carne din carnea ta.

Mi-a placut ce am citit aici si simplul fapt ca m-a dus cu gandul la Zoe, m-a bucurat si mai tare.

Phillip zice un lucru foarte corect: ca nu realizezi ideea mortii decat atunci cand cineva iti spune clar si direct ca mai ai atata timp de trait. Pana atunci vezi moartea cu ochii inocentului. As zice chiar cu ochii optimistului. Dar pentru ca optimismul meu merge dincolo de moarte, cred ca nu-i formularea potrivita.

Sursa: joacadeamine

Sursa sursei: the guardian

PS: Exista si o carte pe care Phillip a scris-o. Ce bine ca oamenii astia au o forta interioara care le permite sa ii inspire si pe altii. Sa vorbeasca senin si sincer despre zilele noastre, mai multe, mai putine si despre insemnatatea lor si a gandurilor noastre din fiecare aceste zile.

 

Povestea lui e asta:

„On 29 January 2008 Philip Gould was told he had cancer. He was stoical, and set about his treatment, determined to fight his illness. In the face of difficult decisions he sought always to understand the disease and the various medical options open to him, supported by his wife Gail and their two daughters, Georgia and Grace. In 2010, after two hard years of chemotherapy and surgery, the tests came up clear – Philip appeared to have won the battle. But his work as a key strategist for the Labour party took its toll, and feeling ill six months later, he insisted on one extra, precautionary test, which told him that the cancer had returned. Thus began Philip’s long, painful but ultimately optimistic journey towards death, during which time he began to appreciate and make sense of his life, his work and his relationships in a way he had never thought possible. He realized something that he had never heard articulated before: death need not be only negative or painful, it can be life-affirming and revelatory. Written during the last few months of his life, When I Die describes the journey Philip took with his illness, leaving to us what he called his lessons from the death zone. This courageous, profoundly moving and inspiring work is as valuable a legacy to the world as anyone could wish to bestow – hugely uplifting, beautifully written with extraordinary insight.”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s