Să nu uit

Mi-ar plăcea să nu uit niciodată cum miroase Zoe, bebelușă. Să nu uit niciodată cum îi miros părul și pielea și mâinile. Și nici hainele. Hainele care îi împrumută mirosul. Am mai scris despre acest miros unic și incredibil. Nu-mi amintesc cum mirosea mama, dar știu foarte bine cum îmi miroase fiica. Și când nu miroase* a spanac (pe care nu îl iubesc deloc), miroase al naibii de frumos.

Mirosul ei de bebeluș poate fi cel mai bun leac împotriva supărărilor, nervilor, durerilor de cap. Eu nu mai am nervi, dar dureri de cap, da. Și-atunci mai bag o bluză, un pulover cu nasturi la spate, o pereche de pantaloni în dungi sau pentru extra-aromă, o rochiță în carouri cu mâneci lungi. Și miros la ele până trece răul.

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s