Asa mi-a venit sa scriu despre prima mea experienta Gaudeamus. S-a intamplat sa lucrez ceva pentru Gaudeamus si uite asa am depanat amintiri. Iar cam in doua luni, urmeaza o noua intalnire. De-abia astept.
„Targul care depaseste asteptarile
Targul International Gaudeamus implineste 20 de ani. Atat cat aveam eu cand am mers prima data la Gaudeamus. Eram in al doilea an de facultate si profesoara de la cursul „Tehnici de redactare” ne trimisese in grup sa vizitam Targul de Carte de la Romexpo. Nu am fost in nici un grup. L-am vizitat singura, ziua urmatoare, dupa ore. M-am dus chitita la standul unde se gaseau cele mai multe carti despre comunicare, publicitate si jurnalism. La standul Polirom. Cartile verzi erau cele de jurnalism, cele mov de relatii publice, cele galbene de sociologie. Imi aduc aminte de Introducere in Sistemul Mass-Media (ISMM), cartea domnului Mihai Coman, cumparata special in ziua cu pricina. Era manual de curs si carte de capatai pentru orice viitor comunicator. Mi-am dat banii fara sa clipesc. Odata cu ISMM, imi amintesc ca am luat si o carte mov. Doamna Coman, de data asta, sotia domnului era cea responsabila pentru cartea plina de studii de caz, definitii si tipologii de public-tinta. De-abia aparuse cartea. O carte groasa si incredibil de grea: Relatii Publice – Principii si strategii. Cu ele am plecat de la Polirom si cu alte cateva la subrat si in geanta. Mereu am purtat genti mari si incapatoare. Ma bucur pentru aceste alegeri. Nu stiu daca din cauza banilor sau a timpului, dar am plecat pana la urma de la standul ademenitor. Mai erau atatea standuri de cutreierat si atatea carti de rasfoit. Dar nu stiu cum s-a facut, ca in vreo zece minute am si ajuns intr-un alt spatiu care m-a cam tinut pe loc. Cred ca era prima data cand descopeream editura Cartier. Editura care pusese pe o masuta mica, cartile cu cele mai frumoase coperti si cea mai fina hartie pe care o vazusem vreodata. Am luat un set cu poezii de Eminescu si apoi inca unul de Mircea Dinescu. Nu mai aveam bani pentru altceva. Pur si simplu as fi vrut sa iau tot, dar nu aveam cu ce. L-am sunat pe tata sa ii spun ca mai am nevoie de bani pentru carti. Nu avea cum sa imi trimita de la Ploiesti, in aceeasi zi. Fapt pentru care cheltuiala financiara s-a oprit aici. Dar cu cartile la brat, m-am indreptat catre intrare, am urcat cateva scari si am inceput sa privesc de acolo. Toti oamenii si toata forfota. In zona centrala se lansa o carte, personajul carunt si barbos Gaudeamus isi plimba fracul si motocicleta, dar mie imi placeau oamenii. Ce multumire pe fata lor. Ca pleaca de acolo cu multe carti bune. Cartile dorintelor lor.
Si eu aveam carti bune. Dar parca prea putine. Voiam sa cumpar tot targul. Sa cumpar tot, ca sa citesc tot. Nici pana in ziua de azi nu am mai rasfoit volumul lui Eminescu de la editura Cartier. Pentru ca am rasfoit altele si altele. Dar bucuria de atunci n-o s-o uit niciodata. Am fost atat de bucuroasa sa iau parte la gloata aceea de oameni care nu se uitau pe unde merg, care scapau cate o haina sau un pix in urma lor. Erau atenti la carti, la titluri, la cuvinte. Am revenit in ziua urmatoare cu bani de la tata si am mai cumparat cateva carti. Una dintre ele, tot de comunicare, cu siguranta. Dar sigur au fost si altele. Nu le mai stiu. Stiu doar ca stateam tot pe scari, tot cu ele aproape, cu un colac secuiesc cumparat din curtea centrului expozitional si tot la oameni ma uitam. Afara incepuse ploaia, eu locuiam la o distanta uriasa de Romexpo, dar nu conta. A fost targul care mi-a depasit asteptarile. Am scris despre Gaudeamus la cursul de „Tehnici de redactare”. Daca as fi gasit ce am scris atunci, nu mai scriam povestea asta acum. Dar daca tot am scris, trebuie sa spun ca obiceiul continua. In fiecare an, cand merg la Targul Gaudeamus raman fara bani in cateva minute. Apoi continui sa ma plimb pana obosesc. Si la final ma asez pe scari. De cele mai multe ori revin a doua zi, cu mai multi bani. N-am mai luat nimic de la editura Cartier. Pentru ca mereu si mereu au aparut altele. Edituri, dar mai ales carti. Multumesc pentru asta.”
anașimaria 