Asta nu a fost un Craciun oarecare. A fost un Craciun diferit. Iar diferit nu inseamna ca a fost rau, dar nici foarte bine. Nu l-am facut acasa si nici nu am mancat caltabos sau toba in ziua cu pricina. Am fost plecati la munte intr-un hotel cu mobila inchisa la culoare si cu foarte multa caldura. Cu muzica tare cantata de o tanti batrana si vopsita blond si cu mancare proasta la restaurant. Un hotel care arata bine in fotografii si care se prezenta promitator. Serviciile in schimb au fost bune si personalul tare amabil. Ceea ce a ajutat mult. Un hotel aproape totusi de partia de schi, ceea ce iar a ajutat. Desi nu am schiat. Dar am avut speranta ca voi avea cand. Si optiunea.
A fost un Craciun diferit, pentru ca ne-am dat cadouri pe fast-forward, din cauza unor copii obositi si a unei ore nepotrivite. Si nu le-am cules de sub brad, care nici nu exista, ci din mainile tuturor. Frumos a fost ca au fost. Cadouri, zic. Si dragute pe deasupra. Mai ales cele pentru Zoe. Dar conteaza si atmosfera, ceea ce a cam redus din frumos. Si din magia unui Mos.
A fost un Craciun diferit pentru ca nu am simtit miros de sarmale si caltabos, nici zarva in jur sau pregatiri de zor. Ceea ce e bine si nu prea. Nu-i bai, o las asa.
Dar a fost un Craciun cu zapada. Ceea ce iar a fost diferit. Si asta a fost bine pentru ca tind sa cred ca pe Zoe o fascineaza zapada. Se uita, se uita cu ochii ei mari si apoi adoarme in brate mult si bine la 0 grade, fara nicio grija.
A fost un Craciun diferit pentru ca a fost Zoe. Cel mai dragut soricel prichindel. Primul ei Craciun a fost primul nostru Craciun in 3. Si apoi in 9, cu toti membrii familiei. Ceea ce anuleaza toate lucrurile neplacute si le transforma intr-un sentiment minunat de implinire. Chiar daca nu am reusit sa schiez sau sa ma dau cu sania sau sa beau vin fiert sau sa stau cu orele pe-afara ca ceilalti. Cand de gatul meu stau agatate doua manute mici si dragute, atunci la naiba cu schiul, poate sa mai astepte un Craciun. Cum se schimba lucrurile si perspectivele. Dintr-odata totul se rezuma la ea si orice fac e cu gandul la ea. Pentru ca ea este minunea si dragostea care merita toata atentia. Toata atentia noastra si o, ce brad frumos pe care i l-am facut cu drag, desi ea nu parea foarte interesata la inceput.
Ah. A mai fost ceva diferit. Nu am folosit deloc aparatul de fotografiat. Ce dezamagire. Am facut poze doar cu telefonul. Incredibil, dar adevarat. „Zoe, o sa imi iau revansa”.
anașimaria 